Astazi s-a stins si Adrian Paunescu. Mi-a fost profesor, la fel ca si George Pruteanu, alt om de cultura disparut prematur dintre cei vii. Vestea nu m-a socat, intrucat sfarsitul era usor anticipat, avand in vedere ca siteurile aveau stirea pe teava, iar televiziunile stiau deja ce invitati vor avea in platou + desfasuratorul pregatit pentru momentul fatalitatii.
S-a intamplat, iar acum toata lumea deplange, unii fals, altii sincer, moartea poetului, politicianului, profesorului. Ma bucur ca am avut onoarea sa-l cunosc. Mai mult, am si schimbat cateva vorbe cu dansul. “Lucreaza in presa careva dintre voi….Aaaa, dumneavoastra! Unde?…Aha…Salutarile mele lui Ovidiu, mi-e bun prieten”. Cam atat. Dar mi-a fost suficient ca sa pot trece dialogul intre momentele memorabile din viata mea.
Acum, asta este, trebuie sa plecam capul si sa mergem inainte fara inca unul dintre putinii parintii spirituali ai neamului romanesc. Odihneasca-se in pace!
Gudule iti urez din suflet Sarbatori fericite, frumoase, alaturi de cei dragi, sa te distrezi, sa te simti bine, sa nu lasi tristetea sau gandurile negre sa te acopere. Pt. 2011 iti urez sa reglezi conturile cu dragostea o data pt. totdeauna, sa fii implinit profesional si sa fii fericit in fiecare zi a vietii tale. Te pup cu drag!